Company: Altele
Created by: federica.masante
Number of Blossarys: 31
English (EN)- Romanian (RO)
- Russian (RU)
- Spanish, Latin American (XL)
- Macedonian (MK)
- Indonesian (ID)
- Hindi (HI)
-
- Italian (IT)
- Serbian (SR)
- Spanish (ES)
- Czech (CS)
- Hungarian (HU)
- Arabic (AR)
- French (FR)
- Turkish (TR)
- Greek (EL)
- Dutch (NL)
- Bulgarian (BG)
- Estonian (ET)
- Korean (KO)
- Swedish (SV)
- English, UK (UE)
- Chinese, Hong Kong (ZH)
- Slovak (SK)
- Lithuanian (LT)
- Norwegian Bokmål (NO)
- Thai (TH)
- Portuguese, Brazilian (PB)
- Danish (DA)
- Polish (PL)
- Japanese (JA)
- Chinese, Simplified (ZS)
- Chinese, Traditional (ZT)
- Romanian (RO)
- Russian (RU)
- Spanish, Latin American (XL)
- Macedonian (MK)
- Indonesian (ID)
- Hindi (HI)
-
- Italian (IT)
- Serbian (SR)
- Spanish (ES)
- Czech (CS)
- Hungarian (HU)
- Arabic (AR)
- French (FR)
- Turkish (TR)
- Greek (EL)
- Dutch (NL)
- Bulgarian (BG)
- Estonian (ET)
- Korean (KO)
- Swedish (SV)
- English, UK (UE)
- Chinese, Hong Kong (ZH)
- Slovak (SK)
- Lithuanian (LT)
- Norwegian Bokmål (NO)
- Thai (TH)
- Portuguese, Brazilian (PB)
- Danish (DA)
- Polish (PL)
- Japanese (JA)
- Chinese, Simplified (ZS)
- Chinese, Traditional (ZT)
Un model dyadic a semnului se bazează pe o divizie a semnului în două elemente constitutive necesare. Modelul Saussure a semnului este un model dyadic (Reţineţi că Saussure a insistat că o astfel de divizare a fost pur analitic).
Un modelo diádico del signo se basa en una división del signo en dos elementos constitutivos y necesarios. El modelo del signo de Saussure es un modelo diádico (nótese que Saussure insistió en que tal división es puramente analítica).
André bazinului se referă la această eroare ca fiind că singurul tip de reprezentare care pot arăta lucrurile "aşa cum sunt ele" este unul care este (sau pare a fi) exact ca cea pe care îl reprezintă în toate privinţele. De texte sunt aproape invariabil construite din materiale diferite de cele pe care le reprezintă, replici exacte sunt imposibil.
André Bazin se refiere a esta falacia como el único tipo de representación que puede mostrar las cosas "tal como son" es una que es (o parece ser) exactamente igual a esa que representa en todos los aspectos. Ya que los textos están construidos de forma casi invariable con materiales diferentes de lo que ellos mismos representan, las réplicas exactas son imposibles.
Acestea sunt codurile textuale care reprezinta realitatea. Cu cei care sunt percepute ca "realist" (în special în film şi televiziune) rutină experienţă sunt ca în cazul în care acestea au fost inregistrari sau reproduceri directă a realităţii, nu ca reprezentări sub formă de coduri.
Estos son los códigos de texto que representan la realidad. Aquellos que se perciben como "realistas" (sobre todo en el cine y la televisión) se experimentan rutinariamente como si fueran grabaciones o reproducciones directas de la realidad más que como si fueran representaciones en forma de códigos.
În utilizarea generală, acest termen se referă la descrierea unui lucru în orice mediu sub forma unui text. Totuşi, precum dicționarele standard ne reamintesc, o reprezentare este acronimul pentru un lucru sau reprezintă altceva - care este desigur ceea ce semioticienii numesc un semn. Semiotica pune în prim plan şi problematizează procesul de reprezentare.
De forma general, este término se refiere a la representación de algo a través de cualquier medio en forma de texto. Sin embargo, como los diccionarios estándar nos recuerdan, una representación es algo que representa a o se pone en lugar de otra cosa - que por supuesto es lo que los semióticos llaman un signo. La semiótica pone en primer plano la problemática del proceso de representación.
Representamen este una dintre cele trei elemente de Peirce pe model de semn şi se referă la forma care semnul are (nu neaparat materiale). Atunci când se referă la o formă de non-materiale aceasta este comparabil cu Saussure pe semnificant; întrucât atunci când se referă la o formă materială, este ceea ce unii comentatori se referă la ca vehicul de semn.
El representamen es uno de los tres elementos del modelo del signo de Peirce y se refiere a la forma que el signo toma (no necesariamente material). Cuando se refiere a una forma no material se puede comparar con el significante de Saussure; mientras que cuando se refiere a la forma material es lo que algunos expertos denominan el vehículo de signos.
Termenul "relativism" este frecvent fie un termen de abuz utilizate de critici de constructivism (în special realişti, pentru care se poate referi la orice atitudine epistemologică decât realism) sau de către constructivists înşişi referitoare la o poziţie prin care "merge nimic" cu care nu doresc să fie asociate. Critici relativismul asociat cu un extreme idealism sau nihilism nega existenta unei lumi reale materiale - care nu implică neapărat. Deoarece câteva teoreticienii alege să cataloghează relativişti este dificil de a defini termenul adecvat. o caracterizare este ca poziţia că există numeroase versiuni alternative de realitate, care pot fi evaluate numai în raport cu fiecare alte şi nu în legătură cu orice "absolută", fixe şi universal adevărul, realitatea, sensul, cunoştinţe sau certitudine.
El término "relativismo" es con frecuencia, ya sea un insulto usado por los críticos del constructivismo (en particular los realistas, para los que puede referirse a cualquier postura epistemológica distinta de realismo) o por los mismos constructivistas cuando se refieren a la postura del "todo vale" con la que no quieren que se les relacione. Los críticos asocian relativismo con un idealismo extremo o nihilismo que niega la existencia de un mundo material verdadero, lo cual no necesariamente se vincula. Debido a que pocos teóricos eligen etiquetarse a sí mismos como relativistas, es difícil definir adecuadamente el término. Una caracterización es como la postura en la que existen numerosas versiones alternativas de la realidad que sólo pueden evaluarse en relación con las demás y no en relación con cualquier verdad "absoluta", fija y universal, realidad, sentido, conocimiento o certeza.
Acesta este un termen adoptat din Althusserian Marxism, în cazul în care se referă la independenţa relativă "suprastructurii" din societate (inclusiv ideologia) la (sau economice tehnico-economice) "bază" (în contrast cu poziţia Ortodoxă marxist că acesta determină fostul - o poziţie similară cu cea a determinismul tehnologic).
Este es un término adoptado del marxismo althusseriano, que se refiere a la independencia relativa de la "superestructura" de la sociedad (incluyendo la ideología) de la "base" económica —o tecno-económico— (en contraste con la postura marxista ortodoxa donde esta última determina a la otra- una posición similar a aquella del determinismo tecnológico).
Reify (sau "hypostasize") este de a "thingify": tratarea un relativ abstracte semnificat ca în cazul în care ar fi fost un lucru unic, delimitată, nediferenţiat, fixe şi neschimbătoare, natura esenţiale care ar putea fi luate pentru acordate (a se vedea Essentialism).
Cosificar (o "hipostasiar") es "materializar": el tratamiento de un significado relativamente abstracto como si fuera algo simple, limitado, no diferenciado, fijo e invariable; la naturaleza esencial de lo que podría darse por sentado (ver Esencialismo).
Prim-plan unele practici estetice "reflexiv" lor "textualitate" - semne de producerea lor (materiale şi tehnici utilizate) - reducând astfel transparenţa de stilul lor. Texte în care funcţia poetică este dominantă prim-plan actul şi forma de exprimare şi subminează orice sentiment de o "natural" sau "transparent" conexiune între un semnificant şi un referent.
Algunas prácticas "reflexivas" ascéticas destacan por su "textualidad" - los signos de su producción (los materiales y las técnicas empleadas) - reduciendo así la transparencia de su estilo. Textos en los que la función poética es dominante en primer plano el acto y la forma de expresión y socavan cualquier sentido de una conexión "natural" o "transparente" entre un significante y un referente.
Marshall McLuhan (1911-1980) a fost un om de ştiinţă literar canadian care s-a bucurat de un statut internaţional de guru media în anii 1960. ,,McLuhanism\" este un termen folosit uneori pentru a se referi la noţiunea introdusă de acesta potrivit căreia ,,mediul este mesajul\", care a avut cel puţin patru înţelesuri aparente: a) că mediul îşi formează conţinutul (adică natura oricărui mediu are implicaţii asupra tipului de experienţă care poate fi cel mai bine trăită prin intermediul său); b) că folosirea unui mediu este importantă în sine (de exemplu privitul la televizor sau cititul cărţilor sunt experienţe în sine, indiferent de conţinutul explicit); c) că ,,mesajul\" unui mediu este ,,impactul\" pe care acesta îl are în societate; d) că ,,mesajul\" unui mediu este transformarea pe care o produce la nivelul obiceiurilor perceptuale ale utilizatorilor săi.
Marshall McLuhan (1911-1980) fue un erudito de las letras canadiense que disfrutó de un estatus de culto internacional como gurú mediático en los años 60. "Mcluhanismo" es un término que se utiliza a veces para referirse a la noción de que "el medio es el mensaje", el cual tiene al menos cuatro significados aparentes: a) que el medio se adapta a su contenido (p. ej., que la naturaleza de cualquier medio tiene implicaciones con la clase de experiencias que pueden ser así manejadas de mejor manera); b) que usar un medio es importante en sí mismo (p. ej., ver la tele o leer libros son ya experiencias por sí solas sin tener en cuenta su contenido explícito); c) que el "mensaje" de un medio representa el "impacto" que este tiene en la sociedad; d) que el "mensaje" de un medio es la transformación que realiza de los hábitos de percepción de sus usuarios.
Caracterul marcat introdus ca termen de Jakobson se poate aplica polilor unei opoziţii paradigmatice (de exemplu bărbat/ femeie). Perechile de semnificanţi (ca de exemplu bărbat/femeie) conţin o formă nemarcată (în acest caz cuvântul bărbat), şi o formă marcată (în acest caz cuvântul femeie). Semnificantul marcat este diferit prin folosirea unei caracteristici semiotice speciale (îna cest caz adăugarea prefixului fe-). Statutul de marcat sau nemarcat se aplică nu numai semnificanţilor, ci şi semnificaţilor lor.
El concepto de diferenciación que introdujo Jakobson se puede aplicar a los polos de oposición paradigmática (ex: masculino/femenino). Los pares significantes (como masculino/femenino) tienen una forma "no marcada" (en este caso, los términos masculinos) y una forma "marcada"(en este caso, los términos femeninos). El significante"marcado" se distingue por ciertas características semióticas especiales (en este caso que se añada una fe- inicial) Un estatus marcado o no marcado afecta no sólo a los significantes, sino también a los significados.
Esenţialiştii susţin că anumiţi semnificaţi reprezintă entităţi distincte, autonome, cu existenţă obiectivă şi proprietăţi esenţiale şi care pot fi definiţi ca având o ,,esenţă\" absolută, universală şi transistorică. Acestor semnificaţi (cum ar fi ,,Realitate\", ,,Adevăr\", ,,Sens\", ,,Fapte\", ,,Minte\", ,,Conştiinţă\", ,,Natură\", ,,Frumuseţe\", ,,Dreptate\", ,,Libertate\") li se acordă un status ontologic în care există anterior limbajului. În legătură cu oamenii, termenul se referă la faptul că fiinţele umane (sau o anumită categorie de oameni, ca de exemplu ,,femeile\") au o natură inerentă, constantă şi distinctivă care poate fi ,,descoperită\" (a spune acest lucru despre bărbaţi sau femei, de exemplu, este un esenţialism biologic). Filosofia ,,umanistă\" (adânc înrădăcinată în cultura vestică) este esenţialistă, bazată pe ideea că individul are un ,,sine lăuntric\" (,,personalitate\", ,,atitudini\" şi ,,opinii\"), care este stabil, coerent, constant, unificat şi autonom şi care ne determină comportamentul. Ideologia burgheză este esenţialistă în sensul că societatea este caracterizată de indivizi ,,liberi\" ale căror esenţe înnăscute includ ,,talentul\", ,,eficienţa\", ,, lenea\" sau ,,imoralitatea\".
Los esencialistas manifiestan que ciertos significados son entidades distintas y autónomas con propiedades esenciales y con una existencia objetiva que se pueden definir en términos de alguna clase de "esencia" absoluta, universal y transhistórica. Tales significados (como "Realidad", "Verdad", "Significado", "Hechos", "Mente", "Consciencia", "Naturaleza", "Belleza", "Justicia", "Libertad") están dotados de un estatus ontológico en el cual existen "antes que" el lenguaje. En relación con las personas, el término se refiere a una postura en la que los seres humanos (o una categoría específica de gente, tal como "las mujeres") poseen una naturaleza inherente, inmutable y distintiva que se puede "descubrir" (decir esto de mujeres u hombres, por ejemplo, es esencialismo bilológico). La postura conocida como "humanismo" (la cual está bien asentada en la cultura Occidental) es esencialista, ya que se basa en la suposición de que el individuo posee un "ser interno" ("personalidad", "aptitudes" y "opiniones") el cual es estable, coherente, firme, unificado y autónomo y el cual determina nuestro comportamiento. La ideología burguesa es esencialista al caracterizar la sociedad en términos de individuos "libres" cuyas esencias preasignadas incluyen "talento", "eficiencia", "pereza" o "derroche".
Grafocentrismul sau scriptismul reprezintă o direcţie interpretativă inconştientă tipică în cadrul căreia scrisului i se acordă o importanţă mai mare decât vorbirii. Tendinţele favorabile cuvintelor scrise sau imprimate sunt strâns legate de superioritatea vederii asupra sunetului, a ochiului asupra urechii, numit şi ,,ocularcentrism\"
Grafocentrismo o escritocentrismo es un prejuicio interpretativo típico en el cual se favoree el lenguaje escrito sobre el oral. Los prejuicios a favor de la palabra escrita o impresa se asocian muy estrechamente con la clasificación de la vista sobre el sonido, y el ojo sobre el oído, que ha venido a llamarse "ocularcentrismo"
Hermes a fost zeul grec care trimitea sau interpreta mesaje. Termenul de hermeneutică e folosit adesea cu referire la interpretarea textelor. Guiraud il folosește pentru a se referi la un sistem de practici interpretative deschis, larg, adesea inconștient, în contrast cu caracterul mai formal și explicit al unui cod.
Hermes era el dios griego que entregaba e interpretaba mensajes. El término "hermenéutica" se utiliza a menudo para referirse a la interpretación de los textos. Guiraud lo utiliza para referirse a un sistema relativamente abierto, informal y a menudo subconsciente de prácticas de interpretación implícitas, en contraste con el carácter más explicito y formal de un código.
Acest termen a fost folosit cu referire la presupunerea că acesta a) este o condiţie necesară a unui semn că semnificantului are un referent (în special, un obiect material în lume) sau b) că sensul de un semn se află exclusiv în său referent.
Este término se ha utilizado para referirse a la asunción a) no es una condición necesaria de una señal de que el significante tiene un referente (en particular, un objeto material en el mundo) o b) que se encuentra el significado de un signo puramente en su referente.
Care este "definitia semnului". In modelul triadic al semnului emis de Peirce, acesta este numit "obiectul". In modelul diadic al semnului emis de Saussure, un referent din lume nu este definit in mod explicit-numai semnificatul-un concept care poate sa se refere sau nu la un obicet din lume în lume nu este explicit recomandate - numai semnificat - un concept care poate sau nu se poate referi la un obiect din lume.
Lo que el signo 'significa'. En el modelo triádico de Peirce del signo esto se llama el objeto. En el model diádico de Saussure un referente en el mundo no se presenta explícitamente -solamente el significado- un concepto que puede o noreferirse a un objeto en el mundo.
Codurile de difuzare au ceea ce teoreticienii informaticii numesc un grad inalt de redundanta- textele care utilizeaza astfel de coduri sunt simple din punct de vedere structural si repetitive ("supra-codificate").
Los códigos de transmisión tienen lo que los teóricos llaman información a un alto grado de redundancia - textos que utilizan dichos códigos son estructuralmente simples y repetitivos ('sobrecodificada').
În timp ce "bunul simţ" sugerează că realitatea există anterior şi în afara semnificaţie, in conceptia constructivistilor (care se referă la "construirea de realitate"), "realitatea are autori" şi ceea ce experimentam ca realitate este un set de coduri care reprezinta lumea; realităţile sunt făcute, nu sunt date sau "descoperite". "Realitatea" este construita în reprezentări.
Mientras que el 'sentido común' sugiere que la realidad existe antes y fuera de significación, según los constructivistas (que se refieren a 'la construcción de la realidad'), 'la realidad tiene autores' y lo que experimentamos como realidad son un conjunto de códigos que representan el mundo; realidades son hechas, no dadas o 'descubiertas'. 'La realidad' se construye en las representaciones.
In timp ce poststructuralismul este adesea interpretat ca si "anti-structuralism", trebuie remarcat ca demumirea se refera la o scoala care s-a dezvoltat dupa, in afara, si in legatura cu structuralismul. Postructuralismul a fost construit pe baza structuralismului si a adoptat notiuni ale acestuia, pe langa problematizarea multora dintre ele.
Mientras que el postestructuralismo se interpreta a menudo simplemente como 'anti-estructuralismo', cabe señalar que la etiqueta se refiere a una escuela de pensamiento que se convirtió después, fuera de y en relación con el estructuralismo. El postestructuralismo construyó y adaptó las nociones estructuralistas además de cuestionar muchas de ellas.
Derrida a folosit acest termen pentru a se referi la ,,metafizica prezenţei\" din cultura vestică - în special la fonocentrismul său, şi la faptul că acesta este fondat pe un semnificat transcendent mitic. Logocentrismul se poate referi şi la o direcţie interpretativă tipic inconştientă care favorizează comunicarea lingvistică, nu formele non-verbale de comunicare şi expresie, şi nici senzaţiile nonverbalizate; logocentrismul favorizează mai curând ochiul şi urechea, nu alte modalităţi senzoriale cum ar fi pipăitul.
Derrida utiliza este término para referirse a la 'metafísica de la presencia"en la cultura occidental - en particular su fonocentrismo y su base en un mítico 'significado trascendente'. El logocentrismo también puede referirse a un sesgo interpretativo típicamente inconsciente que da supermacia a la comunicación lingüística sobre las reveladoras llamadas 'no verbales' las formas de comunicación y expresión y sobre los sentimientos no verbalizados; el logocentrismo privilegia tanto al ojo y al oído sobre otras modalidades sensoriales como el tacto.
Codurile care au fost naturalizate sunt cele care sunt atat de raspandite intr-o cultura si care sunt invatate la o varsta atat de frageda ca nu par a fi construite, ci primite in mod natural.
Los códigos que han sido naturalizados son aquellos que alcazan un gran difusión en una cultura y que se aprenden a tan temprana edad que parecen que no son construidos sino que ocurren de 'forma natural'.
În unele contexte, naturalismul este privit ca o formă reducţionistă de realism care oferă reprezentări detaliate, dar superficiale ale lucrurilor (verosimilitudine), in contrast cu un mod care reflectă o înţelegere mai adâncă a naturii lor „esenţiale” (mai puţin specific şi mai mult „tipic”).
En algunos contextos, el naturalismo se considera una forma reduccionista de realismo que ofrece representaciones detalladas pero superficiales de la apariencia de las cosas (verosimilitud), a diferencia de un modo que refleja una comprensión más profunda e intensa de su naturaleza 'esencial' (menos específica y más 'típica').
Barthes susţine că ordinele de semnificaţie numite denotaţie şi conotaţie se combină pentru a produce ideologie sub forma mitului, care a fost descris ca fiind al treilea ordin de semnificaţie. Utilizarea populară a termenului „mit” se referă la credinţe care pot fi false, însă utilizarea semiotică a termenului nu sugerează aceasta în mod necesar.
Barthes sostiene que las órdenes de significación que se llaman denotación y connotación se combinan para producir la ideología en la forma de mito - que ha sido descrito como una tercera orden de significación. Uso popular del término 'mito' sugiere que se refiere a las creencias que se pueden demostrar como falsas, pero el uso del término semiótico no necesariamente sugiere esto.
Modernismul se referă la o mişcare artistică în Occident care datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea, culminând în jurul anilor 1910-1930, şi a persistat până pe la sfârşitul anilor '70. A fost caracterizat în mare ca o respingere a tradiţiei şi a artei ca imitaţie. A implicat combinări însemnate între Arte şi diversele sale forme din diferite ţări. În artele vizuale include cubismul, dadaismul, suprarealismul şi futurismul.
El modernismo alude a un movimiento a través de las artes en el oeste que se remontan a finales del siglo XIX, y estaba en pleno apogeo de alrededor de 1910 a 1930 y persistió hasta alrededor de finales de los setenta. En líneas generales se caracterizaba por el rechazo de la tradición y del arte como imitación. Se trata de intercambio considerable entre las artes y sus diversas formas en diferentes países. En las artes visuales incluía cubismo, dadaísmo, surrealismo y futurismo.
Modalitatea se referă la statutul de realitate acordat sau pretins de către un semn, un text sau un gen. Clasificarea semnelor făcută de Peirce în funcţie de relaţia pe care o are vehiculul semnului cu referentul său reflectă modalitatea lor - transparenţa lor aparenţă în raport cu ,,realitatea\" (de exemplu modul simbolic are o modalitate scăzută).
Modalidad se refiere a la condición de realidad concedidos o reclamados por un signo, texto o género. La clasificación de Peirce de signos en el modo de relación del vehículo a su referente muestra refleja su modalidad - su aparente transparencia en relación con la 'realidad' (el simbólico modo, por ejemplo, tener bajo modalidad).
Scopul mimetic al reprezentării implică o încercare de a imita sau de a simula trăsăturile evidente ale unei realităţi exterioare, ca şi când aceasta ar fi trăită în mod direct şi nemijlocit.
El propósito de representación mimético implica un intento estrechamente imitar o simular las características observables de una realidad externa como si esto fuera experimentado directamente y sin mediación.
Un metonim este o figură de stil în care un semnificat este folosit în locul altuia, cu care are legătură directă sau apropiată, mai ales ca înlocuire a efectului cu cauza sa.
Un metonym es una figura retórica que consiste en usar un significado que reprsenta otro significado relacionado directamente con él o estrechamente asociado de alguna manera, en particular la sustitución de efecto por causa.
Metafora exprimă ceva ce este nefamiliar (,,conţinut\", în jargonul literar) în termeni familiari (,,vehiculul\"). Conţinutul şi vehiculul nu au în mod normal legătură unul cu altul: trebuie să facem un efort de imaginaţie pentru a recunoaşte asemănarea la care face referire noua metaforă. În termeni semiotici, o metaforă implică un semnificat care acţionează ca un semnificant, şi care se referă la un semnificat destul de diferit. Iniţial metaforele par neconvenţionale deoarece par a ignora asemănările ,,literare\" sau denotative.
La metáfora expresa lo desconocido (conocido en la jerga literaria como el 'tenor') en términos de lo familiar (el ' vehículo'). El tenor y el vehículo no están normalmente relacionados: debemos hacer un salto imaginativo para reconocer el parecido a los que alude una metáfora fresca. En términos semióticos, una metáfora implica un significado actuando como un significante refiriéndose a un significado distinto . Las metáforas inicialmente parecen poco convencionales porque aparentemente no obsservan la semejanza 'literal' o denotativo.
Acest termen se referă la o tendinţă a părţii reprezentate de a fi considerată ca o reflecţie exactă a întregului care se consideră exprimat. Poate fi numită mai exact eroarea sinecdotică.
Este término se refiere a una tendencia por la que la parte mentionada se toma como fiel reflejo de lo que se cree que representa. Con mayor precisión puede ser contemplada como la falacia sinecdóquica.
În modelul comunicării lingvistice a lui jakobson aceasta este considerată o funcţie cheie a unui smen. Această funcţie se referă la codurile în cadrul cărora poate fi interpretat semnul.
En el modelo de Jakobson de comunicación lingüística esto se considera una de las funciones claves de una señal. Esta función se refiere a los códigos dentro de la cual se puede interpretar la señal.
Acest term se referă fie la un text, fie la semnificația unui text - referenți pe care oamenii de litere tind să îi combine.
Este término se refiere de forma variada al significado de un texto - referentes que los literalistas tienden a fusionar.
Termenul ,,mediu\" este folosit în multe feluri de către diferiţi teoreticieni, şi poate include categorii largi, cum ar fi vobirea şi scrierea, imprimarea şi transmiterea, sau se pote referi la forme tehnice specifice comunicării de masă (radio, televiziune, ziare, reviste, cărţi, fotografii, filme şi înregistrări) sau comunicării interpersonale (telefon, scrisori, fax, email, video-conferinţă, sisteme de mesagerie pe bază de computer).
El término 'medio' se utiliza en una variedad de maneras por distintos teóricos y puede incluir categorías amplias como el discurso y escritura o impresión y difusión o se refieren a formas técnicas específicas dentro de los medios de comunicación de masas (radio, televisión, periódicos, revistas, libros, fotografías, películas y discos) o los medios de comunicación interpersonal (teléfono, carta, fax, correo electrónico, videoconferencia, sistemas de chat por ordenador).
Semioticienii subliniază caracterul mijlocit al experienţei, amintindu-ne că avem întotdeauna de-a face cu semne şi coduri, nu cu o realitate obiectivă nemijlocită.
En contraste, el significado referencial es la representación de referentes de las señalesy los textos.
Concepţia lui Saussure despre înţeles a fost pur structurală, relaţională şi diferenţială - înţelesul semnelor era văzut ca fiind cuprins în relaţia lor sistematică unul cu altul. Prin contrast, înţelesul refernţial este reprezentarea referenţilor în semne şi texte. În modelul de comunicare prin transmitere, înţelesul este sinonim cu conţinutul.
El concepto de Saussure de significado era puramente estructural,relacional y diferencial - se creía que el significado de las señales emanan de su relación sistemática el uno con el otro. Por lo contrario, el significado referencial es la representación de los referentes en señales y textos. En la transmisión de los modelos de comunicación, el significado se equipara al contenido.
Deşi semnele pot fi distinse în forma materială a cuvintelor, a sunetelor, a imaginilor, a actelor sau a obiectelor, aceste lucruri nu au un înţeles intrinsec şi devin semne doar atunci când le ataşăm un sens. Semnele ca atare nu au o existenţă materială: doar vehiculul semnului are o substanţă materială.
Aunque las señales pueden discernirse en la forma material de palabras, imágenes, sonidos, actos u objetos, tales cosas no tienen ningún significado intrínseco y se convierten en señales sólo cuando les invertimos con significado. Las señales como tal no tienen ninguna existencia material: sólo el vehículo de signo tiene sustancia material.
Materialismul este o poziţie anti-idealistă şi anti-esenţialistă care critică abstractizările şi materializările esenţialiste şi reducerea formalistă a substanţei la forme şi relaţii. Este realist în măsura în care lumea este privită ca având o fiinţare proprie recalcitrantă, care rezistă intenţiilor noastre. Materialiştii (numiţi uneori şi materialişti culturali) subliniază lucruri cum ar fi reprezentarea textuală a condiţiilor materiale ale realităţii sociale (cum ar fi sărăcia, boala şi exploatarea), contingenţa socio-culturală şi istorică a practicilor de semnificare, şi specificitatea şi proprietăţile fizice ale mediilor şi ale semnelor (suprimate în transparenţa codurilor dominante ale realismului estetic).
El materialismo es una posición anti-idealista y anti-essentialista que critica la abstracción esencialistas y reificación y la reducción formalista de sustancia a las formas y las relaciones. Es realista en que el mundo se percibe como un recalcitrante de sus propios medios que se resiste a nuestras intenciones. Los materialistas, a veces llamados materialistas culturales, enfatizan aspectos como la representación textual de las condiciones materiales de la realidad social (como por ejemplo la pobreza, enfermedad y explotación), la contingencia socio-cultural e histórica de las prácticas atribuyentes, la especificidad y las características físicas de los medios de comunicación y de las señales(suprimidas en la transparencia de los códigos dominantes del realismo estético).
Spre deosebire de comunicarea interpersonală (comunicarea de la ,,unu-la-unu\"), acest termen este de obicei folosit pentru a se referi la comunicarea de la unul la mai mulţi, deşi această distincţie tinde să treacă cu vederea importanţa comunicării din grupurile mici (nici ,,unul\", nici ,,mai mulţi\"). În timp ce comunicarea de masă poate fi ,,în direct\" sau înregistrată, ea este în primul rând asincronă - comunicarea în direct în două sensuri printr-un mediu de masă are loc doar în cazuri speciale, cum ar fi apelurile radio sau televizate (care implică o comunicare interpersonală transmisă pe loc).
En contraste con la comunicación interpersonal (comunicación de 'uno a uno'), este término se utiliza normalmente para referirse a la comunicación de "uno a muchos", aunque esta distinción tiende a pasar por alto la importancia de la comunicación en grupos pequeños (ni de 'uno' ni de 'muchos'). Mientras que la comunicación de masas puede ser 'directo' o grabado, es principalmente asincrónica - la comunicación bidireccional en directo a través de un medio de comunicación ocurre solamente en casos especiales como la radio o las llamadas del público en la televisión, las cuales implican una comunicación interpersonal que luego se emite.
Enunţul eronat potrivit căruia înţelesul unui text se regăseşte în el şi este complet determinat de acesta, astfel încât cititorul nu trebuie decât să-i extragă înţelesul din semnele pe care le conţine. Această afirmaţie ignoră importanţa trecerii dincolo de informaţiile date şi limitează înţelegerea la decodificarea (în sensul cel mai restrâns) a proprietăţilor textuale (chiar fără a se folosi de coduri)
La falacia de que el significado de un texto se contiene en su interior y está totalmente determinado por lo que debe hacer todo el lector es 'extraer' este significado de los signos en su interior. Esta postura ignora la importancia de 'ir más allá de la información' y limita la comprensión a la decodificación (en el sentido más estrecho) de propiedades textuales (sin referencia incluso a códigos).
Conform determiniştilor lingvistici gândirea noastră (sau ,,viziunea asupra lumii\") este determinată de limbaj - chiar prin folosirea limbajului verbal şi/sau de structurile gramaticale, distincţiile semnatice şi ontologiile din caadrul unei limbi. O afirmaţie mai moderată este aceea că gândirea poate fi mai curând ,,influenţată\" decât inevitabil ,,determinată\" de către limbaj: este un proces în dublu sens, astfel încât tipul de limbaj pe care îl folosim este de asemenea influenţat de modul în care vedem lumea.
Según deterministas lingüísticas nuestro pensamiento (o 'cosmovisión') está determinado por el lenguaje - por el mismo uso del lenguaje verbal o las estructuras gramaticales, distinciones semánticas y ontologías incorporadas dentro de una lengua. Es una postura más moderada que pensar puede ser 'influencia' en lugar de inevitablemente 'determinado' por idioma: es un proceso bidireccional, por lo que el tipo de lenguaje que utilizamos está también influenciado por el camino vemos el mundo.
Aceşti termeni aparţin lui Saussure. ,,Limbajul\" se referă la sistemul abstact de reguli şi convenţii ale unui sistem de semnificare - existând independent de şi anterior utilizatorilor individuali. ,,Cuvântul\" se referă la exemplele concrete de folosire ale limbajului. Pentru semioticianul Saussure, cel mai mult contează structurile interioare şi regulile unui sistem semiotic ca tot unitar, nu performanţele specifice sau practicile, care sunt doar exemple ale folosirii sale. În timp ce Saussure nu s-a ocupat de cuvânt, structura limbajului este evident dezvăluită de studiul cuvântului. Aplicând această noţiune sistemelor semiotice în general, nu doar limbajului, distincţia se face între sistemul semiotic şi modul în care el este folosit în texte specifice şi în practică.
Estos son términos de Saussure. La lengua se refiere al sistema abstracto de reglas y convenciones de un sistema significante - que es independiente de los usuarios individuales y preexiste. El habla se refiere a los casos concretos de su uso. Para el semiótico saussureano, lo que importa más son las estructuras subyacentes y las reglas de un sistema semiótico como un todo en lugar de actuaciones específicas o prácticas que son sólo ejemplos de su uso. Mientras que Saussure no se preocupó por el habla, el estudio del habla revela por supuesto la estructura de la lengua. Al aplicar la noción de sistemas semióticos en general en lugar de simplemente a la lengua, la distinción es una entre el sistema semiótico y su uso en textos específicos y prácticas.
Mediile precum televiziunea şi filmul sunt privite de către unii semioticieni ca ,,limbaje\" (deşi acest lucru este viu contestat de alţii.) Semioticienii se referă de obicei la filme, la programele de televiziune şi de radio, la postere şi aşa mai departe ca la ,,texte\", folosind termenul de ,,citire\" a unor medii precum televiziunea şi fotografiile. Modelul lingvistic i-a determinat de multe ori pe semioticieni să caute în media audio-vizuală unităţi de analiză analoage cu cele folosite în lingvistică.
Los medios de comunicación como la televisión y el cine son considerados por algunos semióticos como 'idiomas' (aunque esto se disputa fuertamente). Los semióticos se refieren comúnmente a películas, programas de radio y televisión, carteles publicitarios y así sucesivamente como 'textos' y medios de comunicación 'lectura' como la televisión y fotografías. El modelo lingüístico a menudo conduce a los semióticos a buscar las unidades de análisis en los medios audiovisuales que son análogos a los utilizados en lingüística.
Termenul este folosit pentru a se referi la corespondenţe, parelele, sau similitudini între proprietăţile, modelele sau relaţiile dintre a) două structuri diferite; b) elemente structurale din două structuri diferite şi c) elemente structurale de la niveluri diferite din cadrul aceleiaşi structuri. Mulţi teoreticieni folosesc termenul omologie aproximativ în acelaşi sens.
El término se utiliza para referirse a las correspondencias, paralelos o similitudes en las propiedades, los patrones o las relaciones de un) dos estructuras diferentes; elementos estructurales de los elementos b) estructural en dos diferentes estructuras y c) a diferentes niveles dentro de la misma estructura. Algunos teóricos utilizan la homología de término de la misma manera.
În timp ce termenul ,,intertextualitate\" ar fi de obicei folosit pentru legătura cu alte texte, o legătură asemănătoare este ceea ce se poate numi ,,intratextualitate\" - relaţiile interne din cadrul textului. În cadrul unui singur cod (de exemplu un cod fotografic) acestea ar fi pur şi simplu relaţii sintagmatice (de exemplu relaţia imaginii unei persoane cu alta din aceeaşi fotografie).
Mientras que término intertextualidad normalmente se utilizaría para referirse a los enlaces con otros textos, un tipo de enlace relacionado es lo que podría llamarse 'intratextualidad' - que implica relaciones internas dentro del texto. Dentro de un único código (por ejemplo un código fotográfico), estos serían relaciones simplemente sintagmáticas (por ejemplo, la relación de la imagen de una persona a otra dentro de la misma fotografía).
Acest termen, folosit de Jonathan Potter, se referă la codurile interpretative şi textuale disponibile pentru cei din comunităţile interpretative, care le dau posibilitatea de a înţelege şi - atunci când cel care foloseşte codul are capitalul simbolic potrivit - de a produce texte în care să folosească aceste coduri.
Este término, utilizado por Jonathan Potter, se refiere a los códigos interpretativos y códigos textuales disponibles a aquellos dentro de las comunidades interpretativas que les ofrecen la posibilidad de entender y también - donde el código de usuario tiene el capital simbólico apropiado - para producir textos que emplean estos códigos.
Ironia este o figură de stil retorică. Este un fel de semn dublu înc adrul căruia semnul literal se combină cu un alt semn de obicei pentru a transmite înţelesul opus. Totuşi, atât exagerările cât şi modestia pot fi ironice.
Ironía es un tropo retórico. Es una especie de doble signo en el que se combina el 'signo literal con otro para significar de manera típica el sentido opuesto. Sin embargo, la subestimación y la exageración pueden también ser formas irónicas.
Nu există sisteme de semne ,,neutre\" din punct de vedere ideologic: semnele funcţionează atât pentru a convinge cât şi pentru a face trimitere la ceva. Teoria semiotică modernă este deseori asociată unei abordări marxiste care subliniază rolul ideologiei. Ideologia îi construieşte pe oameni ca subiecţi prin operarea cu coduri. Conform teoriei poziţionării textuale, înţelegerea sensului unui text implică asumarea unei identităţi ideologice potrivite (a se vedea ,,cititori ideali\") Pentru Althusser, ideologia reprezenta un sistemd e reprezentare care implică existenţa unor ,,mituri transparente\" care funcţionează pentru a-i induce subiectului o relaţie ,,imaginară\" cu condiţiile ,,real\" ale existenţei.
No existen sistemas de señales 'neutrales' de forma ideológica: las señales funcionan para persuadir además de hacer referencias. La teoría semiótica moderna a menudo está aliada con un enfoque marxista que hace hincapié en el papel de la ideología. La Ideología construye a personas como sujetos a través de la operación de códigos. Según la teoría del posicionamiento textual, entender el significado de un texto implica asumir una identidad ideológica apropiada (véase 'Lector Ideal'). Para Althusser, ideología era un sistema de representación que implica 'mitos transparentes' que funcionaron para inducir en el sujeto una relación 'imaginaria' a las condiciones de existencia 'reales'.
O viziune filosofică (specific epistemologică) asupra a ,,ceea ce este real\", în cadrul căreia, în forma sa extremă, se afirmă că realitatea este pur subiectivă şi că este construită prin felul în care noi folosim semnele. Constructiviştii critică desconsiderarea de către idealişti a dimensiunii sociale. Separarea textelor de contextele lor sociale este uneori numită şi idealism textual.
Una postura filosófica (específicamente epistemológica) respecto a'¿Qué es real?' en la que, en su forma extrema, se argumenta que la realidad es puramente subjetiva y se construye en nuestro uso de las señales. Los constructivistas critican la ceguera del idealismo a la dimensión social. Separar los textos de sus contextos sociales es conocido a veces como "idealismo textual".
În modelul comunicării lingvistice a lui Jakobson dominaţia oricăruia dintre cei şase factori dintr-un enunţ reflectă o altă funcţie lingvistică. funcţia referenţială: orientată către context; funcţia expresivă: orientată către adresant; funcţia conativă: orientată către destinatar; funcţia fatică: orientată către contact; funcţia metalingvistică: orientată către cod; funcţia poetică: orientată către mesaj. În orice situaţie dată unul dintre aceşti factori este cel ,,dominant\", iar această funcţie dominantă influenţează caracterul general al ,,mesajului\".
En el modelo de Jakobson de comunicación lingüística el predominio de alguno de los seis factores dentro de una elocución refleja una diversa función lingüística. referencial: orientado hacia el contexto; expresivo: orientado hacia el remitente; conativo: orientado hacia el destinatario; fática: orientado hacia el contacto; metalingüística: orientado hacia el código; poética: orientado hacia el mensaje. En cualquier situación dada uno de estos factores es 'dominante', y esta función dominante influye en el carácter general del 'mensaje'.
În cel mai larg sens, funcţionalismul este o perspectivă asupra societăţii şi a culturii care subliniază funcţiile interdependente ale tuturor părţilor în raport cu întregul sistem. A fost teoretizat de sociologii Herbert Spencer şi Emile Durkheim şi adoptat apoi de antropologul Bronislaw Malinowski şi de sociologii Talcott Parsons şi Robert K Merton. A fost criticat pentru faptul că nu a reuşit să explice existenţa conflictului şi a schimbării. În lingvistică, funcţionalismul este perspectiva potrivit căreia structura limbajului este determinată de funcţiile pe care le îndeplineşte. Prin urmare, lingviştii funcţionalişti se concentrează asupra funcţiei formelor lingvistice.
Funcionalismo en el sentido más amplio es una perspectiva de la sociedad y la cultura que enfatiza las funciones interdependientes de todas las partes en relación con todo el sistema. Fue establecido por los sociólogos Herbert Spencer y mile Durkheim y más tarde fue adoptada por el antropólogo Bronislaw Malinowski y el sociólogo Talcott Parsons y Robert K Merton. Ha sido criticado por no tener en cuenta el conflicto y cambio. En la lingüística el funcionalismo es la opinión que la estructura del lenguaje está determinada por las funciones que sirve. En consecuencia, los lingüistas funcionalistas se centran en la función de formas lingüísticas.
Noţiunea semiotică de intertextualitate introdus de Kristeva este asociată în primul rând cu teoreticienii poststructuralişti. Intertextualitatea se referă la diferite legături dintre formă şi conţinut care leagă un text de altele. Fiecare text există în relaţie cu altele. Deşi datoriile unui text faţă de altele sunt rar recunoscute, textele le datorează mai multe altor texte decât propriilor lor autori.
La noción semiótica de intertextualidad introducida por Kristeva se asocia principalmente con los teóricos posestructuralistas. La intertextualidad se refiere a los diferentes enlaces en la forma y el contenido que enlaza un texto con otros textos. Cada texto existe en relación a otros. Aunque a penas se reconocen que un texto pueda estar en deuda con otro, los textos deben más a otros textos que a sus mismos creadores.
Cei care au în comun aceleaşi coduri sunt membrii unei ,,comunităţi interpretative\" - un termen introdus de teoreticianul literar Stanley Fish pentru a se referi atât la ,,scriitorii\" cât şi la ,,cititorii\" unor anumite genuri de texte (dar care poate fi folosit în sens mai larg pentru a face referire la cei care au în comun orice fel de cod).
Aquellos que comparten los mismos códigos son miembros de la misma "comunidad interpretativa" - un término introducido por el teórico literario Stanley Fish para referirse a 'escritores' y 'lectores' de géneros de textos particulares, pero que puede ser utilizados más ampliamente para referirse a aquellos que comparten cualquier código.
Deşi numeroase coduri semiotice pot fi considerate ca interpretative, acest lucru poate fi văzut ca formând un mare grup de coduri, alături de codurile sociale şi de cele textuale.
Aunque muchos códigos semióticos se pueden percibir como códigos interpretativos, se puede pensar que forman un grupo importante de códigos, junto a los códigos sociales y textuales.
În modelul semnelor a lui Peirce, intepretantul nu este un interpret, ci mai curând înţelesul dat semnului. Peirce nu include interpretul direct în triada sa, deşi el subliniază procesul interpretativ al semiozei.
En el modelo del signo de Peirce, el interpretante no es un intérprete sino más bien el sentido que se da de la señal. Peirce no caracteriza directamente al interpretante en su triada, aunque sí que hace hincapié en el proceso de la semiosis.
Spre deosebire de comunicarea în masă (,,de la unul la mai mulţi\"), acest termen este folosit cu referire la comunicarea ,,unu-la-unu\", deşi această distincţie tinde să treacă cu vederea importanţa comunicării în cadrul grupurilor mici (nici ,,unul\", nici mai mulţi)
En contraste con la comunicación de masas, es decir comunicación de uno a muchos, este término se utiliza normalmente para referirse a la comunicación personalizada de uno a uno, aunque esta distinción tiende a pasar por alto la importancia de la comunicación en grupos pequeños, ni de 'uno' ni de 'muchos'.
Termen aparţinând lui Althusser care descrie un mecanism prin care subietul uman este ,,constituit\" (construit) din structuri predefinite (o viziune structuralistă). Acest concept este folosit de teoreticienii marxişti pentru a explica funcţia ideologică a textelor din mass media.
Interpelación es el término de Althusser para describir un mecanismo por el que las estructuras prederterminadas 'constituyen' o construyen el sujeto humano. (una postura estructuralista). Los teóricos de los medios de comunicación marxistas usan este concepto para explicar la función ideológica de los textos de los medios de comunicación.
Acest termen a fost folosit de Christian Metz pentru a se referi la semnificantul cinematic. Termenul este folosit în mai multe sensuri. Semnificantul cinematic este ,,imaginar\" în virtutea unei transparenţe perceptuale aparente care sugerează prezenţa nemijlocită a semnificatului său absent - o trăsătură considerată ca fiind cheia puterii cinematografului.
Este término fue utilizado por Christian Metz para referirse al significante cinemático . Este término se usa con más de un sentido. El significante cinemático es 'imaginario' en virtud de una transparencia perceptual aparente que sugiere la presencia no immediata de un signicado ausente, una característica que se considera de manera generalizada como la clave del poder del cine.
Eroarea intenţionată (idnetificată de teoreticienii literari Wimsatt şi Beardsley) implică crearea unei legături întree înţelesul unui text şi intenţiile autorului. Deşi aceşti teoreticieni consideră că sensul se regăseşte în text, alţii, care nu le împărtăşesc punctul de vedere literalist au desconsiderat intenţiile autorului în raport cu sensul.
La falacia intencional, identificada por los teóricos literarios Wimsatt y Beardsley, consiste en la relación del significado de un texto con las intenciones de su autor. Aunque estos teóricos consideraban que el significado reside en el texto, otros teóricos que no comparten su punto de vista literal, también han rechazado las intenciones del autor en relación con el significado.
Un mod în care semnificantul nu este pur arbitrar, ci direct legat de semnificat într-un anumit fel (fizic sau cauzal) - această legătură poate fi observată sau dedusă (de exemplu fumul, girueta, termometrul, ceasul, nivelul alcoolului, urma piciorului, amprenta, ciocănitul la uşă, pulsul, erupţiile, durerea) (Peirce).
Un modo en el cual el significante no es puramente arbitrario pero está directamente conectado al significado de alguna manera, físicamente o causal. Este enlace puede ser observado o deducido, por ejemplo el humo, veleta, termómetro, reloj, nivel de burbuja, huella, huella digital, llamar a la puerta, pulso, erupciones cutáneas, dolor (Peirce).
,,Imaginarul\" este un termen aparţinând lui Lacan pentru tărâmul în care se iniţiază definirea Sinelui. Iniţial copilul nu are un centru al identităţii şi nu există limite clare faţă de lumea exterioară. Lacan susţine că în ,,faza oglinzii\" (între şase şi optsprezece luni, înainte de a deprinde vorbirea), faptul de a-ţi vedea propria imagine în oglindă induce o iluzie clar definită a unei identităţi personale coerente şi independente.
El imaginario es el término de Lacan que denomina un reino en el que se inicia la construcción de uno mismo como sujeto. Inicialmente, el bebé no tiene ningún centro de identidad y no existen fronteras claras entre sí mismo y el mundo exterior. Lacan sostiene que en 'la fase espejo' (a la edad de seis y dieciocho meses, antes de la adquisición del discurso), ver la imagen de uno mismo en el espejo induce una ilusión fuertemente definida de una identidad coherente, autónoma y personal.
Un termen din sociolingvistică ce se referă la modul diferit în care limba e folosită de indivizi. În termeni semiotici, se referă mai mult la sub-codurile stilistice și personale ale indivizilor (vezi coduri).
Un término de sociolingüística que se refiere a las formas distintivas en que se utiliza un idioma. En términos semióticos puede referirse más ampliamente a los subcódigos estilísticos y personales de los individuos (ver códigos).
Acest termen este deseori folosit pentru a face referire la rolurile în care cititorii unui text sunt ,,poziţionaţi\" ca subiecţi prin folosirea unor anumite moduri de adresare. Pentru Eco acest termen nu sugerează un cititor ,,perfect\" care reflectă în totalitate intenţia autorului, ci un ,,cititor model\" a cărui interpretare poate fi justificată în funcţie de text.
Este es un término usado a menudo para referirse a los roles en el que los lectores de un texto se 'colocan' como sujetos mediante el uso de los modos particulares de dirección. Para Eco este término no pretende sugerir un lector 'perfecto' que resuena totalmente cualquier intención del autor, sino más bien un 'modelo de lector' cuya lectura podría justificarse en términos del texto.
Un mod în care semnificantul este perceput ca fiind asemănător sau ca imitând semnificatul (arătând, sunând, având textura, gustul sau mirosul acestuia) - având calităţi asemănătoare cu acesta(de exemplu un portret, o diagramă, un şablon, onomatopeele, metaforele, sunetele realiste din muică, efectele sonore din teatrul radiofonic, un fundal muzical dublat, gesturi imitative) (Peirce).
Un modo en el que el significante se cree parecer o imitar el significado (claramente se parece de vista, de sonido, de sensación, de sabor y olor) - al ser similar por poseer algunas de sus cualidades, por ejemplo un retrato, un diagrama, un modelo a escala, onomatopeya, metáforas, sonidos en música 'realistas' , efectos de sonido en radioteatro, banda sonora de una película doblada, gestos imitativos (Peirce).
Unul dintre tipurile de coduri de interpretare, aşa-numitele ,,ism-uri\", cum ar fi: individualismul, capitalismul, liberalismul, conservatorismul, feminismul, materialismul, consumatorismul şi populismul.
Uno de los tipos de códigos interpretativos, en particular, los 'ismos', como: individualismo, capitalismo, liberalismo, conservadurismo, feminismo, materialismo, consumismo y populismo.
